PREZENTARE LOCALA
Prezentare generala
Comuna Bobota este asezata in partea de nord-vest a judetului Salaj, la o distanta de 34 km de resedinta judetului - municipiul Zalau, si 23 km fata de Simleul Silvaniei - cel mai apropiat oras. Ocupa o suprafata de 69,83 kmp, ceea ce reprezinta 1,9% din suprafata totala a judetului.
Comuna se invecineaza cu:
- la nord - comunele Supuru de Jos si Sacaseni, judetul Satu Mare;
- la vest - comuna Cehal, judetul Satu Mare;
- la sud-vest - comuna Camar;
- la sud - comunele Sarmasag, Maieriste si Carastelec;
- la est - comuna Chiesd.
Relieful predominant al comunei este deluros si apartine Depresiunii Salajului.
Hidrografic, teritoriul comunei se incadreaza in bazinul raului Crasna si este traversat de la sud la nord de acesta si de la vest la est de paraiele Zanicel si Hent.
Solurile specifice sunt soluri silvistre (brune si brunroscate de padure), in zona satelor Zalnoc si Bobota si soluri aluvionare in lunca Crasnei.
Vegetatia zonei are ca nota caracteristica intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti si terenuri agricole. Speciile predominante de arbori sunt: fagul, gorunul, ceerul, carpenul, paltinul de camp, teiul, frasinul, ulmul, parul paduret etc. Printre speciile de arbusti se intalnesc: vornicerul, sulchina, socul rosu si socul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al padurilor este format din vranita, urzica moarta, leurda, precum si mur, rogoz, macies iepuresc si alte granminee.
Animalele intalnite aici sunt lupul, mistretul, caprioara, viezurele, veverita, iepurele, vulpea etc., la care se adauga un numar mare de pasari, cum ar fi: pitigoiul, gaita, mierla, ciocanitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. In apele raului Crasna se gasesc pesti specifici zonelor de deal ca de exemplu: lipanul, mreaua, cleanul si foarte rar, somnul. In perioada de primavara, pestii patrund si pe vaile laterale, in special pe Zanicel.
Clima din zona comunei se incadreaza in tipul de climat temperat-continental. Vanturile predominante bat din sectorul vestic.
Populatia. Ca unitate administrativ-teritoriala, comuna Bobota are in componenta 3 sate: Bobota - resedinta de comuna, Zalnoc si Dersida. Populatia totala a comunei este de 4139 locuitori, ceea ce reprezinta aprox. 1,76 din poulatia judetului.
Religia predominanta este cea ortodoxa, fiind urmata ca raspandire de cea penticostala, baptista si martorii lui Iehova, pe raza comunei existand 5 biserici ortodoxe, o biserica penticostala si una baptista.
Cai de acces. Legatura comunei cu principalele centre urbane se realizeaza, pe cale rutiera, pe drumul European E81 Zalau-Satu Mare, care traverseaza comuna pe o distanta de 9 km si trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei catre centrul de comuna se face prin drumul judetean DJ 110B Sarmasag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Comuna este traversata pe o distanta de 9 km de calea ferata, pe traseul Zalau-Carei, existand o halta in satul Dersida.
Economia
Functiunea principala a comunei este agricultura.
In ultimii ani , in comuna s-au dezvoltat si alte ramuri ale economiei, crescand numarul de firme private in domeniul productiei (6 societati comerciale), prestari servicii (10 societati comerciale), transporturi (1 societate comerciala), comert (23 societati comerciale), agricultura (1 societate comerciala). Aceasta si ca urmare a declararii acestei zone ca zona defavorizata, fapt ce atrage dupa sine o serie de facilitati pentru investitorii din comuna.
Resursele naturale de care comuna dispune si care pot fi valorificate: carbune (lignit), argila de buna calitate, nisip aluvionar si apa minerala feruginoasa, sulfatata si bicarbonata. Aceste ape minerale au fost valorificate in cadrul bailor din satul Zalnoc, azi aflandu-se in degradare, dar care, prin realizarea unor investitii pot fi redeschise. Locul de amplasare a bailor Zalnoc este la 8 km de drumul European E81, legatura realizandu-se prin drumul judetean DJ 110B: Camar-Bobota-Sarmasag.
Bogatele resurse de lignit de care dispune comuna au fost exploatate incepand din anul 1919 in mina ce a apartinut familiei Ionisco (1919-1970), iar incepand cu anul 1985 in mina ce apartine societatii E.M. Salaj-Sarmasag. Acest lucru a fost un factor decisiv in dezvoltarea comunei, majoritatea locuitorilor lucrand in minerit. Astfel, meseriile cu traditii in comuna au fost si au ramas cea de miner si de agricultor.
Scurt istoric
In documente, localitatea Bobota apare pomenita prima data in Registrul de la Oradea, in anul 1205 sub numele de Dobur. In decursul anilor, apare in diverse documente si sub diferite denumiri: 1214 - Villa Babud, 1262 - Babuti, 1427 - Bibotheleke, 1479 - Babodtheleke, 1510 - Bobatelek, 1750 - Nagy Dersida, aparand pentru prima data cu denumirea actuala in anul 1839. Dupa cum se arata in monografia Salajului (1908) de D. Stoica si I.P. Lazar, Bobota este unul din cele mai vechi sate romanesti din aceasta parte a judetului, locuitorii fiind in cursul anilor nobili si iobagi.
O alta localitate a comunei, care a avut o importanta mare intre secolele XIII-XVI, este satul Zalnoc, amintit prima data in anul 1205 sub numele de Zunuchy. Aproape de localitate era Cetatea Zanok, a grofilor Zanuchi, de unde provine si numele satului. In cetate, era oficiul salinar, de unde se aproviziona toata Ungaria cu sare. Cea mai mare parte a cetatenilor sunt de parere ca Zalnoc era capitala comitatului Solnoc. Aici se pastreaza urme arheologice vizibile, circumvalatii asemanatoare cu cele ale castrului de la Dabaca, descoperindu-se si un put vertical si o ramificatie orizontala a acestuia.
Cealalta localitate a comunei, Dersida, este mentionata pentru prima data in anul 1349, sub numele de Derzsida, iar intre anii 1205-1235 apare cu denumirea Dobur, despre care istoricul Petri Mor sustine ca ar fi o denumire a localitatii Dersida. In Dersida este mentionata in documente existenta unei biserici de lemn datand sin 1600.
Comuna Bobota este asezata in partea de nord-vest a judetului Salaj, la o distanta de 34 km de resedinta judetului - municipiul Zalau, si 23 km fata de Simleul Silvaniei - cel mai apropiat oras. Ocupa o suprafata de 69,83 kmp, ceea ce reprezinta 1,9% din suprafata totala a judetului.
Comuna se invecineaza cu:
- la nord - comunele Supuru de Jos si Sacaseni, judetul Satu Mare;
- la vest - comuna Cehal, judetul Satu Mare;
- la sud-vest - comuna Camar;
- la sud - comunele Sarmasag, Maieriste si Carastelec;
- la est - comuna Chiesd.
Relieful predominant al comunei este deluros si apartine Depresiunii Salajului.
Hidrografic, teritoriul comunei se incadreaza in bazinul raului Crasna si este traversat de la sud la nord de acesta si de la vest la est de paraiele Zanicel si Hent.
Solurile specifice sunt soluri silvistre (brune si brunroscate de padure), in zona satelor Zalnoc si Bobota si soluri aluvionare in lunca Crasnei.
Vegetatia zonei are ca nota caracteristica intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti si terenuri agricole. Speciile predominante de arbori sunt: fagul, gorunul, ceerul, carpenul, paltinul de camp, teiul, frasinul, ulmul, parul paduret etc. Printre speciile de arbusti se intalnesc: vornicerul, sulchina, socul rosu si socul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al padurilor este format din vranita, urzica moarta, leurda, precum si mur, rogoz, macies iepuresc si alte granminee.
Animalele intalnite aici sunt lupul, mistretul, caprioara, viezurele, veverita, iepurele, vulpea etc., la care se adauga un numar mare de pasari, cum ar fi: pitigoiul, gaita, mierla, ciocanitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. In apele raului Crasna se gasesc pesti specifici zonelor de deal ca de exemplu: lipanul, mreaua, cleanul si foarte rar, somnul. In perioada de primavara, pestii patrund si pe vaile laterale, in special pe Zanicel.
Clima din zona comunei se incadreaza in tipul de climat temperat-continental. Vanturile predominante bat din sectorul vestic.
Populatia. Ca unitate administrativ-teritoriala, comuna Bobota are in componenta 3 sate: Bobota - resedinta de comuna, Zalnoc si Dersida. Populatia totala a comunei este de 4139 locuitori, ceea ce reprezinta aprox. 1,76 din poulatia judetului.
Religia predominanta este cea ortodoxa, fiind urmata ca raspandire de cea penticostala, baptista si martorii lui Iehova, pe raza comunei existand 5 biserici ortodoxe, o biserica penticostala si una baptista.
Cai de acces. Legatura comunei cu principalele centre urbane se realizeaza, pe cale rutiera, pe drumul European E81 Zalau-Satu Mare, care traverseaza comuna pe o distanta de 9 km si trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei catre centrul de comuna se face prin drumul judetean DJ 110B Sarmasag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Comuna este traversata pe o distanta de 9 km de calea ferata, pe traseul Zalau-Carei, existand o halta in satul Dersida.
Economia
Functiunea principala a comunei este agricultura.
In ultimii ani , in comuna s-au dezvoltat si alte ramuri ale economiei, crescand numarul de firme private in domeniul productiei (6 societati comerciale), prestari servicii (10 societati comerciale), transporturi (1 societate comerciala), comert (23 societati comerciale), agricultura (1 societate comerciala). Aceasta si ca urmare a declararii acestei zone ca zona defavorizata, fapt ce atrage dupa sine o serie de facilitati pentru investitorii din comuna.
Resursele naturale de care comuna dispune si care pot fi valorificate: carbune (lignit), argila de buna calitate, nisip aluvionar si apa minerala feruginoasa, sulfatata si bicarbonata. Aceste ape minerale au fost valorificate in cadrul bailor din satul Zalnoc, azi aflandu-se in degradare, dar care, prin realizarea unor investitii pot fi redeschise. Locul de amplasare a bailor Zalnoc este la 8 km de drumul European E81, legatura realizandu-se prin drumul judetean DJ 110B: Camar-Bobota-Sarmasag.
Bogatele resurse de lignit de care dispune comuna au fost exploatate incepand din anul 1919 in mina ce a apartinut familiei Ionisco (1919-1970), iar incepand cu anul 1985 in mina ce apartine societatii E.M. Salaj-Sarmasag. Acest lucru a fost un factor decisiv in dezvoltarea comunei, majoritatea locuitorilor lucrand in minerit. Astfel, meseriile cu traditii in comuna au fost si au ramas cea de miner si de agricultor.
Scurt istoric
In documente, localitatea Bobota apare pomenita prima data in Registrul de la Oradea, in anul 1205 sub numele de Dobur. In decursul anilor, apare in diverse documente si sub diferite denumiri: 1214 - Villa Babud, 1262 - Babuti, 1427 - Bibotheleke, 1479 - Babodtheleke, 1510 - Bobatelek, 1750 - Nagy Dersida, aparand pentru prima data cu denumirea actuala in anul 1839. Dupa cum se arata in monografia Salajului (1908) de D. Stoica si I.P. Lazar, Bobota este unul din cele mai vechi sate romanesti din aceasta parte a judetului, locuitorii fiind in cursul anilor nobili si iobagi.
O alta localitate a comunei, care a avut o importanta mare intre secolele XIII-XVI, este satul Zalnoc, amintit prima data in anul 1205 sub numele de Zunuchy. Aproape de localitate era Cetatea Zanok, a grofilor Zanuchi, de unde provine si numele satului. In cetate, era oficiul salinar, de unde se aproviziona toata Ungaria cu sare. Cea mai mare parte a cetatenilor sunt de parere ca Zalnoc era capitala comitatului Solnoc. Aici se pastreaza urme arheologice vizibile, circumvalatii asemanatoare cu cele ale castrului de la Dabaca, descoperindu-se si un put vertical si o ramificatie orizontala a acestuia.
Cealalta localitate a comunei, Dersida, este mentionata pentru prima data in anul 1349, sub numele de Derzsida, iar intre anii 1205-1235 apare cu denumirea Dobur, despre care istoricul Petri Mor sustine ca ar fi o denumire a localitatii Dersida. In Dersida este mentionata in documente existenta unei biserici de lemn datand sin 1600.